16 ianuarie 2018

"Do not stand at my grave and weep 
I am not there. I do not sleep. 
I am a thousand winds that blow. 

I am the diamond glints on snow. 
I am the sunlight on ripened grain. 
I am the gentle autumn rain. 
When you awaken in the morning's hush 
I am the swift uplifting rush 
Of quiet birds in circled flight. 
I am the soft stars that shine at night. 
Do not stand at my grave and cry; 
I am not there. I did not die." -Mary Elizabeth Frye

15 ianuarie 2018

Linger, atât de exquisite și de special, ca și cum nu ar fi avut ce căuta acolo în playlistul ăla banal.
N se mutase la București, la noi în cartier, împreună cu sora lui A. Rudele unei vecine aveau un apartament aproape gol de închiriat pentru cei doi studenți, la câteva străzi depărtare. O dormeză veche într-o cameră, canapeaua noastră ponosită în sufragerie, o masă, câteva scaune. Mirosul lor inconfundabil. Nu au rămas mult acolo. N venea des pe la noi. Zombie la MTV și îl văd pe N șezând pe canapeaua cea nouă cu cuverturi pe ea. N singur, coatele pe genunchi, palmele împreunate. N mă chinuia cu orice ocazie. Începuturile cu N. Și niciun sfârșit.
Ode to my family, serbarea ultimul clopoțel, A și S (deloc unul pentru celălalt) uitați în îmbrățișare cam tot albumul. Îndelung mă visasem pe mine în locul (oricăr)ei(a) (dintre ele). A nu era nici pentru mine.
Disappointment, așteptându-l pe D să vină. Apartamentul lui micuț și înghesuit în care am ales să rămân.
No need to argue, imnul depresiilor mele.
Il y a longtemps que je t'aime, Jamais je ne t'oublierai!
Cum adică ești curajos, dacă te hotărăști să faci al treilea copil?