1. Se pare că de când cu decizia de a muta fabricanokia de la Bochum la Cluj, România a devenit un fel de obsesie ce ameninţă siguranţa economiei naţionale germane. De cel puţin o săptămână, cel puţin viitorii şomeri, politicienii şi oamenii de ştiri visează noaptea Românii, iar apoi dezbat problema în comun pe toate planurile, inclusiv în glume proaste pe post de clipuri publicitare la radio.
2. Există case ai căror locatari nu acceptă uscarea rufelor pe balcon pe motiv că nu dă bine la faţadă. Ce bine pentru ei că n-am balcon, că şi dacă aveam, făceam paradă de chiloţi.
3. Există proşti care s-au născut şi printre membrii familiei mele. Mă rog, ce bine, ceva mai îndepărtaţi. Se dă unu Geaică, unul Poane şi unul Niculae. Geaică şi cu Poane sunt veri din fraţi. Niculae le e unchi amândurora. Poane are sau ar trebui să aibă o bucată de pământ care zice el că e a lui. Geaică se ceartă cu Poane pe această bucată de pământ. Niculae face acelaşi lucru. Mai mult, Niculae, cântăreţ la biserică (din vocaţie probabil) se spune (iar preotul bate apropouri chiar) că ar fi fost prins de preot arzând lumânări cu flacăra în jos în altar. Pentru Poane ca să dispară. Între timp Poane descoperă că e bolnav de mielom şi moare. La înmormântarea lui se-adună lume din toată regiunea (numai fraţi, veri, cumnaţi şi nepoţi are destui), numai Geaică rămâne acasă. Din cauza supărării cu pămânul. Ce-ar mai fi rămas şi Niculae, doar că vocaţia îi dejoacă planurile şi îl obligă să-i cânte prohodul. Aş mai povesti dintr-astea, dar zvonurile şi adevărurile sunt multe şi mărunte şi fie că se termină în coadă de peşte, fie converg vicios.
