Există o zicală care mă fascinează: Der Berg kreißte und gebar eine Maus.

Pornind de la asta:

Nu există scremere doar pe toaletă. Ceea ce era clar. Poeți grafomani care nu-și cunosc limitele, muzicieni care din două trei climpa-climpa creează o capodoperă la pian, actori cu 100 de dioptrii și peruci, care râd la propriile glume în stand-up comedy, creatorii de trei pete de culoare pe 6 m² și o instalație stupidă. 

Ș.a.m.d. 

Totul e permis în artă (printre altele). 

N-ar exista capodopere fără scremere. A se interpreta în ambele sensuri.

Maică-mea pregătește al 5lea? 6lea? volum de poezii în 5 ani. Eu n-am scos nimic în mai bine 20. Fiindcă n-am ce să pun în el. Textele mele au cel mult valoare personală. Ale ei au valoare de antologii și enciclopedii. Medaliile de plastic și diplomele de carton editate cu AI dovedesc asta.