Mie-mi plac foarte mult târgurile de "hand made" şi de (cum zic nemţii) "Feinkost" (ceva de mâncare nu neapărat de lux, dar ceva special pentru gusturi fine). Acolo găsesc cel puţin un stand sau o tarabă care vinde lucruri originale. Hand made şi cu "Pfiff". În fine, pe la astfel de târguri vine cineva care vinde ori muştar, ori miere sau dulceaţă sau ceva din care poţi proba. El desface câteva borcănele şi pune la dispoziţia clienţilor nişte beţigaşe de unică folosinţă. De altfel menţionează prin diverse afişe că după fiecare probă trebuie să iei un beţigaş nou. Ei, pe lângă asemenea standuri se găseşte cu regularitate cel puţin o persoană (un potenţial client) care din plictiseală sau prea mult timp la dispoziţie sau pur şi simplu ambiţie stă şi observă cine schimbă beţigaşul. Şi tu ce faci: iei un beţigaş, probezi şi îţi zici ei, lasă că merge şi cu capătul celălalt, apoi într-o fracţiune de secundă răsuceşti beţigaşul pe degete, probezi din nou şi te trezeşti cu "paznicul" (care n-a văzut manevra ta) că bombăne sus şi tare (ca să audă toată lumea) cât de neruşinat eşti, că microbii din gura ta ajung acuma în borcănelul din care gustă şi alţii şi aşa şi pe dincolo. Aşa că, drag cititor, te rog să nu faci rabat de beţigaşe chiar dacă (teoretic) nu-s pe banii tăi (practic sunt calculate minimal în preţul produsului probat/cumpărat). Altfel te trezeşti cu astfel de lame-eri care nu ştiu decât una şi bună.
De câte ori juniorul doarme, am auzenii că s-a trezit şi plânge. Aşa că verific periodic mogâldeaţa din pat.
Mai voiam să zic ceva, dar am primit între timp o vizită şi am uitat.
