Mda

Nu prea am ce povesti, nici nu pot trage de mine să scot mare lucru. Săptămâna asta am tras laolaltă cât pentru două săptămâni. Magazinul se deschide sâmbătă, săptămâna viitoare. Ieri am scăpat mai pe la prânz nu doar fiindcă am reuşit să sortăm şi aşezăm mese/rafturi/cuiere toată marfa primită până acum (mai sunt anunţate încă două şarje), ci şi fiindcă o defecţiune la proaspăta instalaţie electrică ne-a lăsat pe întuneric. De comentat nu am decât că nu se poate nicăieri fără "cooperativa - munca în zadar". Cu alte cuvinte: mie mi se cere să fac un lucru, să aranjez nişte obiecte într-un anume loc sau într-un anumit fel, iar ceva mai tarziu munca mea se duce naibii, fiindcă o şefă dezorientată se răzgândeşte şi modifică. Nu mai zic de datul cu aspiratorul. Zilnic se aspiră, iar după aceea e musai să se desfacă o serie de pachete sau să se taie ceva care să aducă mizeria unde-i era locul. Nu mai vorbesc de uitucenia sau de limitarea, neatenţia sau nesimţirea aceloraşi şefe care-mi cer diferite acte care fie nu sunt necesare, fie nu trebuie să le comand eu (ci angajatorul). Iar contractul e făcut cât mai spre dezavantajul angajatului. Cât mai încălcător de lege posibil. Lucruri de care eram convinsă încă de dinainte de angajare. Dar toată treaba e temporară. :)