Când am întrebat-o pe mama de ce trebuie să-şi facă două abonamente (de metrou şi de suprafaţă) separate, atâta timp cât există noul sistem de abonament, ăla cu senzorii ăia portocalii, mi-a răspuns că e aceeaşi poveste, doar că abonamentele se află electronic pe acelaşi card. Caca maca. Şi atunci ce sens mai are? Nu era mai bine ca regiile de transport să se înţeleagă şi să creeze un singur sistem de bilete valabil pe toate transporturile de scurtă durată care să includă metrou, tramvai, autobuz, trenuri personale? Eu asta am crezut că este acest bilet electronic. O mare gogoaşă pe care o mănâncă purtătoarele de cozi pe sus. La fel ca şi ecranele publicitare de pe clădiri. Criza lu peşte.
În rest, primăvară frumoasă în Bucureşti când e însorit.
