Trecu o jumătate de an. E o zi de luni seara cu grevă generală în toată țara despre ale cărei urmări nu știu nimic, fiindcă nu caut după ele la știri. Toată ziua a fost ba soare, ba ploaie cu grindină, ba ambele și cel mai probabil și curcubeu pe care nu-l văzui, fiindcă s-a format deasupra casei.
Mi-am găsit job full-time la care merg tot de o jumătate de an. Noua plantație este un depozit de haine în care comisionez produse pentru comenzi și/sau le împachetez pentru trimitere. După această jumătate de an până la care nu aveam habar cum funcționează un astfel de depozit, am fost invitată să învăț o activitate nouă: să gestionez mașina de sortat. Iar de astăzi - singură. Cu respect și frică și obosită (de griji și somn insuficient) am dat-o în bară din prima zi. E o chestie cu multe frici în care m-am aruncat ca în apă rece, iar acum mă confrunt cu fricile. Cu o jenă teribilă, cu un fel de nerăbdare față de mine însămi, cu multă nesiguranță, cu frici de toate felurile. Și cum să fac să scap de ele? Mă simt ca un copil, ca și cum nu aș avea experiență de viață. Și chiar nu am. E prea puțin ceea ce am trăit până acum. Am tendința să rămân naivă și să repet greșeli despre care mi se spune că le fac. Z are și el fricile și angoasele și părerile lui care îl obsedează și care, dacă nu vorbește la timp, îl transformă într-o persoană irascibilă, de nerecunoscut. Mă iubește, mi-e drag tot mereu, dar am uneori senzația că încearcă să îmi controleze anumite aspecte din viață. Îi dau dreptate din punctul lui de vedere. El crede că îi acord încă prea multă importanță lui D, care mă persiflează direct pe sub nas și care mai nou are o prietenă/vecină ce a început să-i dicteze și să-i influențeze deciziile. Ok... Z mă tot bate la cap să renunț, iar eu încă fac tot ca mine, dar aproape că am ajuns la vorbele lui. Cu tot pacifismul cu care defilez.
Hai, Cristinuța, tu ești o luptătoare, nu o smochină. Iubire de sine = ceva mai multă fermitate cu cine trebuie să rămână dincolo de limite. Doar o coajă tare protectoare îți mai trebuie. Clopotul tău de sticlă luminos. Treci peste și lasă totul în urma ta, mâine va fi totul mult mai bine. Sigur, sigur. Și astăzi ai învățat ceva.