Toți proștii s-au mutat de pe stradă pe internet. Asta e tot ce au. Un telefon, niscaiva internet  și gata. Nu e de mirare cât de adâncă e necroza pe social media între timp, de când au descoperit proștii internetul. Nu știu cum m-aș comporta în viața de zi cu zi, dacă ar fi să mă confrunt cu scepticismul bolnav al prostiei. Probabil că m-aș izola în pădure, deși sunt sociabilă și mă deschid ca o floare minune când intru în contact cu interesați. Pe de altă parte, drama queen din mine s-ar certa uneori ca la ușa cortului, dar liniștea și cantitatea de energie necesară pentru lucruri faine sunt mai importante decât golul, otrava și amărăciunea de după o ceartă. Așa că las de la mine și mă opresc când sunt aproape de arătură.

Exemplu de ciocane în cap:

Ieri alaltăieri pe o pagină pentru nostalgici pune cineva poza unui joc românesc de pe timpuri, Piticot (care era în mai toate casele, fiindcă nu erau multe pe vremea aceea). Desigur, toți îl jucaseră, unii îl mai au și acum, iar alții au menționat și alte jocuri tot de-atunci. Am adăugat și eu: <<"Bunul Gospodar" un fel de variantă ieftină a lui Monopoly.>>

N-a durat mult până la primul hate.

Nu pot reda cuvintele lor, fiindcă intenționat nu mă obosesc să memorez așa ceva. Cert este că AM JIGNIT JOCUL (BUNUL GOSPODAR) FĂCÂNDUL IEFTIN. 🤦‍♀️🤦‍♀️🤦‍♀️🤦‍♀️🤦‍♀️🤦‍♀️🤦‍♀️

Am început să le răspund iritată celor doi comentatori, dar am simțit că situația escalează cât de curând. Cum ziceam, prefer o liniște sănătoasă, așa că mi-am șters provocarea. 

Și ajung iarăși la o aproapedecizie mai veche: să tai răul de la rădăcină și să dispar de pe social media. Dar aia e sursa mea directă de recomandări de cărți, muzici, idei de rețete culinare și de tipare de rochii. Deci încă nu! O să rezist tentațiilor de autosabotare și o să mai înșurubez o dată pe la filtre.