Am dat peste niste muzici drăguţe. Mă încălzesc cu ele cât doarme pruncul. Ce dor mi-era. Ieri am răsfoit nişte jurnale vechi. Mai bine le-aş arunca. Se vede în ele cât de limitată eram. Mă întorc la ele doar pentru câteva clişee uitate. Le pun la loc într-un raft obscur şi le mai uit acolo pentru câţiva ani. Am iarăşi o senzaţie de jenă, de lehamite. Nu ştiu de ce. Ba ştiu. În fine, văd eu cum îmi trece.