Ce sens are sărbătorirea zilei de naștere? Mi-aș dori să nu existe. E un prilej de bucurie că ce? Că ai reușit atât de mult să înaintezi în vârstă? Și să te apropii de sfârșit? Am multe gânduri de-astea de inutilitate. Am ales discreția urărilor celor ce și-au amintit de mine în locul complezenței de calendar. Și vai, ce puține sunt!... Ce trist, că nu-și amintește mai nimeni, ce fatalism enervant! Doar ca chestie... Ca să mi se confirme.