17 februarie 2008

Paranoia vânzătorilor de muzică

R şi-a descărcat astăzi legal mai multe mp3/wma-uri de pe site-ul de download al unui binecunoscut magazin german. Direct la mine pe computer. Fiindcă R nu are internet acasă. Toate piesele au fost plătite, deci se consideră că îi (ne) aparţin şi avem aproape toate drepturile care se presupun când e vorba numai de uz personal şi nu de făcut comerţ sau alte chestii de care producătorii se tem. Ca să le poată asculta în linişte, şi-a transferat piesele pe un mp3-stick-usb şi le-a luat cu el. Acasă - surpriză mare, surpriză - nici una dintre ele nu merge. R nu-şi poate asculta mult doritele piese. Pentru mine n-ar fi ceva nou, fiindcă pe diverse forumuri ăsta e un subiect răsdiscutat. Piesa pe care ai downloadat-o are copyright inclusiv pentru cazul în care vrei doar s-o arzi pe un CD audio pe care să-l asculţi în maşină de exemplu. Probă prin care parţial (adică nu toate piesele) mi-am demonstrat astăzi ce era de demonstrat.