Colţ cu tăceri

Aud tropăit pe treptele învechite de lemn ale casei. Deasupra cineva deretică, mută, aspiră. Mă aspiră şi pe mine.Vecinul de dedesubt îşi bibileşte DKW-ul, copilul lui din tablă roşu cald cu căţel la geam în spate. Un altul îşi scoate bicicleta din pivniţă şi fuge cu ea. În căsuţa poştei - un răvaş pentru conţinutul frigiderului, niciunul pentru mine. O uşă trântită îmi tremură laptele din cană. Dragul meu cititor, în locul meu mai bine vorbeşte dulcele-roşu cel amărui din paharul cu picior. Linişte şi frig. Sănucrezicănamgustatşieudinel.