Dn, mulțumesc, suflețel, că îmi apari în vis. Atât de afectuos, atât de plin de îmbrățișare, de săruturinevinovate, chiar dacă știm că ești așa cum ești și nu contează în cazul meu. Am atâta nevoie de ele!

A ierta pe cineva. E un miracol când descoperi că în sfârșit nu mai ai resentimente. Exercițiile de ”letting go” încep să dea roade. Caut mantrele potrivite pe care să mi le spun înainte să adorm. Cine știe cunoaște.