* Una ar fi Borat, pe care l-am vazut cu subtitrare - in germana, desigur - (hihi, Monica, or s-ajunga si la mine cautand subtitrari cu google, hihi, ce-o sa ma mai rad, ca nici aici n-or sa dea de ele) ca sa pot pricepe mai bine si in care m-a dezgustat 69le si in urma caruia m-am convins ca secventele cu romanii din promo tot cam alea sunt si in film (deci foarte putine). Dezamagire, ca ma asteptam la mai mult. In rest, e acelasi tip ca si in celelalte filmulete pe care le poti gasi pe youtube.
* A doua si mult mai importanta - am ajuns in sfarsit la expozitia colectiei Guggenheim la Hala federala de arta si la Kunstmuseum din Bonn. M-am delectat numai cu nume mari: Kandinski, Monet, Manet, Renoir, Chagall, Franz Marc, Van Gogh, Mondrian, Modigliani, Picasso, Braque, Gaugain, Magritte, Dali, Miro, Paul Klee, Cesanne, Alberto Giacometti (si altii) si cu cateva piese de Brancusi (puse la mare cinste) de care nu as fi avut poate niciodata ocazia sa ma bucur. A tresaltat pipota in mine de satisfactie. Chiar sunt impresionante. Si impresionanta este si averea acestor Guggenheim (nu am citit nimic despre ei, dar este clar) daca te gandesti ca au fost in stare sa achizitioneze atatea bunatati pentru o colectie proprie. Cu Kandinski, iar mi-e clar, erau prieteni. Oricum, au mult succes cu expozitia. Noi am ajuns pana-n pranz si era deja muzeul plin de scoleri, de babaciuni si de ghizi cu microfon. Imagineaza-ti cum e la sfarsit de saptamana.
A, si mi-am luat in sfarsit catalogul de la expozitia permanenta a lui August Macke si a expresionistilor de pe Rhein, pe care o vazusem anul trecut in Kunstmuseum, ca sa am colectia completa (si tot nu o am, ca de la Kandinsky acum doi ani tot cu mana goala am plecat, deci no souvenir). Tot cu aceasta ocazie ne-am rupt picioarele si prin targul de Craciun din Bonn din care am umplut sarsanalele cu ceva surprize pentru ai mei (sper sa le placa), am "sterpelit" o cana de vin fiert (de fapt am platit-o, ca era cu garantie) si am admirat creatiile tabaratilor de pe-acolo, unele chiar frumoase, nu stiu daca nu cumva chiar si originale, dar si ceva cam prea costisitoare pentru buzunarele noastre. Cam asta ar fi...
Si ar mai fi ceva (fara nici-o legatura cu plimbaricile):
Sa zicem ca ieri pasarea cea alba l-a "pacalit" pe binefacator (l-a pus sa inchida ochii) si i-a strecurat un sarut pe obraz. Iar binefacatorul surprins si cu mana pe sarut se vaita ca nu merita... Despartirea lor va fi tot mai grea.
