04 ianuarie 2009

Psihologia clientului (de la Kik) - Clientul reclamei

(în lucru)

Clientul reclamei vine întotdeauna cu prospectul după el sau, cel puţin, cu nelipsita întrebare de genul "unde aveţi (de exemplu) chiloţii din reclama de la tv". El este perfect convins că vânzătorii ştiu exact la ce se referă, că aceştia visează la orice oră din zi şi noapte ce culoare şi ce motive au obiectele respective şi speră din tot sufletul să le găsească disponibile în magazin. Clienţii reclamelor de la kik sunt în general oameni care cred că obiectele specificate în mediile publicitare sunt mult mai avantajoase ca preţ în comparaţie cu restul mărfii şi cum acestea includ de cele mai multe ori motive la modă (genul Disney, Larry McHeart, SpongeBob etc) ele devin un must have.
Clientul reclamei este unul dintre cei mai nefericiţi şi afectaţi clienţi în momentul în care constată că în prima zi de ofertă (adică acea zi în care devine valabil prospectul) nu mai găseşte obiectul căutat.
Problema Kik (şi probabil şi a altor magazine de tip discount şi nu numai) este momentan că oferta începe miercurea, iar prospectul apare deja sâmbăta cu câteva zile înainte, zi în care vânzătorii sunt obligaţi să desfacă şi să prezinte marfa din prospect. Conflictul devine şi mai mare în momentul în care unii şefi (de filiale sau de circumscripţii) dispun ca o parte din marfă (nonfood de exemplu) să fie prezentată imediat ce soseşte, iar restul (obiecte de îmbrăcăminte) să aştepte în magazie. Clientul vine sâmbăta cu prospectul în mână, dacă are noroc găseşte şi cumpără, dacă nu, i se spune că prospectul e valabil începând de miercuri. Acelaşi client care va veni mai apoi miercurea se va supăra şi se va lamenta din motivul că marfa din prospect deja nu mai este disponibilă. Acelaşi client va reveni după o vreme şi se va lamenta din nou spunând din auzite că a existat deja la vânzare marfă din prospectul respectiv cu mult mai devreme de apariţia prospectului. Acelaşi client, fript o dată, va reveni din nou sâmbăta cu speranţa că va găsi ceea ce speră să poată cumpăra şi va pleca la fel de bosumflat când va afla că marfa respectivă nu este încă prezentată.

(încă nu ştiu dacă e mai bine să povestesc exemple decât să mă împiedic în limbajul ăsta de lemn; mă mai gândesc)