Te caută când nu mai aştepţi. Acum mai bine de două luni am dat examen pentru Zertifikat Deutsch. De-atunci ni s-a zis: aşteptaţi rezultatul cam peste 4-6 săptămâni, că vă vine prin poştă. De vreo lună mi se tot lungesc ochii pe cutia de scrisori, doar, doar ce-oi primi şi eu vreo scrisoare importantă. O colegă m-a sunat şi ea să mă întrebe dacă a sosit. Un alt coleg mi-a spus că de fapt în 8 săptămâni vine. În fine. Tocmai ce ne invitaseră astăzi vecinii de dedesubt la un grătar şi m-apucasem de-o salată ca să nu merg cu mâna goală. Trecut de ora prânzului, sună la uşă. Vecinii erau în grădină. Zic: precis ne cheamă să venim mai repede. Am apăsat pe butonul deschizător de uşă (aia de-afară), D era în chiloţi (tocmai ce aţipise un pic), aşa că nu m-am grăbit să deschid şi cealaltă uşă. Pe scară se-auzea un "
hallo, hallo", iar io nu mă grabeam. Aşa că D a deschis el, a semnat şi a luat plicul în primire. Zuză superficială. Aşa mă simt acum.
Ăsta e! L-am deschis repede, mi s-a confirmat rezultatul. Am luat examenul cu 1 (care e gradul pentru foarte bun). M-am bucurat şi i-am dat hârtiile lui D să le pună de-o parte. Până în momentul în care mi-a observat numele pocit pe certificat. Bineînţeles că din acel moment mă obsedează nu că acest certificat se poate corecta, ci de teamă că nici măcar nu-l mai văd la faţă dacă-l trimit înapoi. Ceea ce m-a scos mai tare din sărite e că nu-i prima oară când mi se pocesc cuvinte importante pe acte importante. Cu puţin timp în urmă am dat la tradus în germană alte câteva acte pe care mi-au greşit de 5 ori un cuvânt ce denumea exact meseria pe care o învăţasem. Din
kinetoterapie (terapie prin mişcare) stătea mare pe diplomă, exact în mijloc,
kinoterapie, adică mai exact te duci la cinema şi se rezolvă tot.
Şi de-ncheiere: să-mi bag picioarele!!!