Cu o pereche dalba de nervi pe care n-am avut chef sa mi-i fac.
E frig, innorat, incetosat si ploua. M-am trezit cam obosita, desi cred ca am dormit 10 ore. Socrul meu a refuzat sa plece din casa pe motiv ca si-a luat concediu medical doar pe hartie si ii e frica sa nu fie vazut de cineva (vreun sef) care sa-l sanctioneze. Asa ca mama lui D, singura care a venit, a trebuit sa faca doua ore pe drum din cauza ca pana la noi nu exista autobuz direct, iar trenul in care mai trebuia sa se urce avea intarziere de 20 de minute. Si chiar daca ar fi venit la timp, tot am fi intarziat. La vernisaj lume destul de multa. Tablourile mele nu erau. Nu agatasera nici-unul. Cica au venit atat de multi Hobbykünstler care si-au oferit operele pentru expozitie, incat s-au hotarat sa prelungeasca timpul, sa imparta totul la doi si sa afiseze si restul de panze mai tarziu. Printre care si ale mele. Ca doar le-am oferit printre ultimii. Si am senzatia ca atat de mult m-am laudat cu expozitia asta (desi nu e asa, dar am spus oricui am avut ocazia), incat mi-e asa o tarseala sa ma mai si scuz spunand: stii, de fapt nu acum, ci peste doua saptamani... Asadar nu am facut nici-o poza. Am vazut cateva lucrari bune, unele frumoase, altele doar tehnic bune. Am vazut si kitsch-uri. Mi-au mai dat idei. Sper sa le fi tinut minte. Este cert ca daca nu stau sa studiez lucrari (asa cum pot, cum le vad), nici tehnic, nici ideatic nu pot invata prea mult.
Am sa las aici (doar pentru mine, ca sa nu uit) cateva cuvinte cheie: nisip, obiecte suplimentare atasate pe panza (scoici), diptic, triptic, case, siluete umane, naiv, reflectii.
In rest, nu am chef de nimic, desi as putea citi sau scrie teme la germana. Vad eu...
